Vinerea Mare este ziua de doliu a creştinătăţii, ziua în care a pătimit şi a fost răstignit Isus Cristos, iar duminică, Paştele.

Ziua de azi este, pentru credincioşii catolici, una cu o semnificaţie aparte pentru că aceştia prăznuiesc Vinerea Mare. Circa un miliard de catolici din întreaga lume, inclusiv din România, vor retrăi evenimentele din această zi sfântă: a pătimirii, a răstignirii şi a morţii pe cruce, pentru ca duminică să sărbătorească Paştele, cea mai mare zi a creştinătăţii. Vinerea Mare este ziua de doliu a creştinătăţii, ziua în care a fost răstignit Isus Cristos.

„În Vinerea Mare, în faţa noastră, apare crucea lui Isus, răsună în biserici patima după Sfântul Evanghelist Ioan şi se celebrează prohodul Domnului. Este zi de durere, dar mai presus de toate este zi de iubire. (...) În Vinerea Mare se cuvine să stăm cât mai aproape de Isus, să adorăm crucea şi să înţelegem ce trebuie să facem noi, cei în locul cărora s-a jertfit Cristos. Ne vom bucura să înţelegem cu Roza de Lima aceste cuvinte: «în afară de cruce nu există altă scară ce duce la cer». Astfel vom şti să preţuim iubirea lui Dumnezeu, dar şi rodul jertfelor noastre“, spune PS Petru Gherghel, episcop catolic de Iaşi.

Un milion de catolici români

Conform datelor recensământului din 2002, în România există în jur de 1.026.000 de creştini romano-catolici. Tradiţiile catolicilor nu sunt diferite de cele ale ortodocşilor, Paştele fiind serbat tot cu ouă roşii, miel, pască şi cozonac.... „Nu există deosebiri majore între Paştele catolic şi cel ortodox. Doar de dată şi de rit, pentru că noi slujim după ritul latin, roman“, ne-a declarat preotul Cornel Cadar, consilier cultural al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi.

Împărtăşanie cu ostie

Tradiţia Bisericii Catolice spune că este bine ca toţi credincioşii să fie prezenţi la liturghia din sfânta zi de Paşte. La această liturghie, credincioşii participă nu doar ca spectatori: ei cântă, pun întrebări preotului, care citeşte pasaje din Biblie, iar la sfârşit se împărtăşesc cu ostie, un fel de pâine din aluat nedospit, simbolizând trupul Domnului Isus Cristos. În Ziua Învierii, preoţii catedralelor catolice slujesc de dimineaţa până seara, pentru ca toţi creştinii să poată participa la sfânta liturghie.

Obiceiurile pascale ale Bisericii Catolice sunt asemănătoare cu cele respectate de creştinii ortodocşi.

În Ziua de Paşte, tradiţia spune că pe masa fiecărui credincios catolic trebuie să fie ouă roşii, cozonaci proaspeţi şi preparate din carne de miel. Cei care doresc pot închina şi un pahar cu vin roşu.

Două Biserici, două Pascalii

Învierea Domnului se serbează în prima Duminică după prima lună plină, după echinocţiul de primăvară. Paştele ortodox nu coincide întotdeauna cu Paştele catolic sau protestant pentru că, în 1924, într-un sinod de la Constantinopol alcătuit din majoritatea Bisericilor ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian, totuşi data Paştelui se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu.

Articol preluat de pe http://www.infoportal.ro/